Căutaţi
Română
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
  • English
  • 正體中文
  • 简体中文
  • Deutsch
  • Español
  • Français
  • Magyar
  • 日本語
  • 한국어
  • Монгол хэл
  • Âu Lạc
  • български
  • Bahasa Melayu
  • فارسی
  • Português
  • Română
  • Bahasa Indonesia
  • ไทย
  • العربية
  • Čeština
  • ਪੰਜਾਬੀ
  • Русский
  • తెలుగు లిపి
  • हिन्दी
  • Polski
  • Italiano
  • Wikang Tagalog
  • Українська Мова
  • Alții
Titlul
Transcript
Urmează
 

Fantoma zeloasă ce declară fals că El este Maitreya Buddha, partea 5 din 9

Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
Demonii, monștrii și fantomele au o anumită putere atractivă pentru că ei sunt diferiți de standardul uman. Noi, oamenii avem, de asemenea, putere, dar este suprimată pentru că am făcut lucruri care ne suprimă toată puterea sau am jurat să lucrăm fără putere pentru că în lumea maya, care este această lume, voi nu aveți voie să folosiți puterea. Dacă ați venit din Rai, nu aveți voie să folosiți puterea magică evidentă pentru a atrage oamenii. Doar demonii, monștrii și diavolii pot face asta pentru că ei au controlat această lume de mult timp.

Deci, oricine a venit din Rai trebuie să semneze un fel de contract pentru a fi tăcut, pentru a lucra în liniște, nu altfel. Dar pentru a fi un Maestru, voi nu puteți lucra în liniște. Mai devreme sau mai târziu, oamenii își vor spune unii altora, vor spune în lung și-n lat, iar Maestrul are întotdeauna probleme. Numiți orice Maestru care să nu aibă probleme. Nu, niciunul. Niciunul dintre Maeștrii adevărați nu a trăit o viață liniștită și minunată. Ei bine, desigur, într-o anumită perioadă de timp când era pace în unele țări pașnice - probabil Maeștrii norocoși, dar rareori vreunul, rareori. De cele mai multe ori Ei au fost chinuiți toată viața Lor și au murit brutal; dacă este un Maestru adevărat, este așa. Pentru că maya știe Cine sunt Maeștrii adevărați, deci ei vor fi după Ei pentru a-i obstrucționa și/sau elimina pe Maeștri și învățătura Lor!

Acei călugări josnici și călugări care predică lucruri fără sens... Eu am văzut chiar un călugăr, un călugăr budist care le predica adepților săi - călugărilor săi și călugărițelor sale credincioase - că „nu există Tărâmul lui Amitābha Buddha; este doar o teorie. Și, de asemenea, nu există iad. Conceptul de iad a fost introdus abia acum 500 de ani”. Nu, nu! În timpul lui Buddha exista deja iadul. De aceea, discipolul Său Mục Kiền Liên (Maudgalyāyana) a trebuit să meargă în iad, apoi să revină și să-l roage pe Buddha să o salveze pe mama Lui, care i-a înșelat pe călugări și le-a dat carne (de persoane-animale) să mănânce, spunându-le că este mâncare vegană. Și cel (regele Virūḍhaka) care a distrus clanul lui Buddha a mers, de asemenea, direct în iad, imediat după aceea. După ce a ucis și a masacrat cu brutalitate clanul lui Buddha, el și întreaga sa armată s-au înecat într-o inundație - au murit brusc, pur și simplu, toți - și s-au dus în iad, Avīci sau iadul neîncetat. Asta este în sutra budistă; nu sunt eu cea care o spune!

„Clanul Shakya a ordonat apoi ca porțile orașului să fie deschise. În acel moment, regele Virūḍhaka le-a spus miniștrilor săi: ‘Acum, membrii clanului Shakya sunt numeroși; săbiile și cuțitele nu-i pot răni pe toți. Prin urmare, îngropați-i de vii în pământ, iar mai târziu, puneți elefanți feroce să-i strivească până la moarte.’ În acel moment, miniștrii s-au supus ordinului regelui și au folosit elefanți pentru a-i strivi pe acei oameni până la moarte. [...] Onoratul Lumii le-a spus călugărilor: ‘Acum regele Virūḍhaka și armata sa nu vor rămâne în această lume pentru mult timp. După șapte zile, ei vor fi distruși.’ Regele Virūḍhaka a trimis oamenii să numere zilele, iar la începutul celei de-a șaptea zile Regele era foarte bucuros și nu se putea stăpâni. El a dus trupele și însoțitoarele pe malul râului Aciravatī pentru a se distra și apoi s-a odihnit acolo. La miezul nopții, s-au adunat nori neașteptați, iar un vânt puternic și o ploaie mare au venit foarte repede. Regele Virūḍhaka și soldații au fost măturați de apă și toți au pierit, trupurile lor au fost distruse, iar viețile lor s-au sfârșit în iadul Avīci. A existat, de asemenea, un foc Divin care a ars palatul din oraș. [...] Atunci Onoratul Lumii a recitat un verset: ‘Faptele rele sunt cu adevărat copleșitoare, Toate datorate acțiunilor trupului și gurii. Acest trup suferă și este de scurtă durată, Dacă este acasă, Va fi ars de foc, Când viața se sfârșește, Unul se naște cu siguranță în iad’.”

Deci, cum poate acel călugăr, care se presupune că este un călugăr faimos de rang înalt al călugăriei - numele său este Thích Nhật Từ - să predice și să le spună oamenilor săi că nu există iad și nici Tărâmul lui Amitābha Buddha?

Extras din „Este iadul real sau nu? - Thích Nhật Từ” : Pe baza acelui budism Theravada, este clar că imaginea iadului este doar un mijloc de educație morală, deoarece dacă toată lumea ar renaște imediat, atunci nu ar exista iad.

Extras din „Thích Nhật Từ: Tărâmul Ținutului Vestic Pur nu există”. : Poate recitarea Numelui lui Buddha să ducă la renașterea în Tărâmul Vestic Pur al Fericirii Supreme? Răspunsul, conform istoriei și bazat pe sutra 18 din Dīgha Nikāya este nu. Deoarece Tărâmul Vestic Pur al Fericirii Supreme nu este real.

Discipolii mei chiar au mers în Tărâmul lui Amitābha Buddha și au descris despre ce este vorba.

O călătorie spre Rai - Paradisul de Vest al lui Amitabha sau ”Tărâmul Fericirii şi Purităţii Extreme”

Deci, destul de mulți oameni pot vedea Tărâmul lui Amitābha Buddha. Cum poți tu, precum un călugăr, să spui că nu există Tărâmul lui Amitābha Buddha? El a spus că este „doar un concept”... și nici măcar nu există iad. Uau, uau, uau! Să sperăm că nu va trebui să meargă în iad ca să afle. Există o călugăriță care și-a scris experiența din iad. Ea obișnuia să vândă carne de persoane-pui și de persoane-rață, apoi ea s-a dus în iad și ei au pedepsit-o. Aproape că a fost dispărută veşnic, dar pentru că Quan Yin Bodhisattva a intervenit și a ajutat-o... Atunci ea a trebuit să fie pedepsită pentru o vreme, temporar. Apoi ea a fost eliberată și s-a întors pentru a-și continua practica de călugăriță mai sârguincios.

Extras din povestea emoționantă a unei călugărițe vietnameze care a mers în iad; multe adevăruri revelate : Era în jur de ora 10 dimineața când m-am trezit într-o scenă frumoasă, cu arbori verzi luxurianți. Acolo era un pod foarte lung. Am mers pe pod pentru o vreme, apoi acesta s-a prăbușit. Am căzut într-un râu și m-am chinuit să înot, dar nu am putut ajunge la mal. În mod ciudat, malul râului era chiar acolo, dar nu puteam ajunge la el oricât de mult înotam. În acel moment, m-am simțit pierdută și extrem de speriată. Treptat, curentul m-a purtat până la poarta mării, iar apa a devenit foarte rece, străpungându-mi inima și ficatul.

M-am uitat în jur și am văzut că nu eram singură; nenumărate alte persoane pluteau în derivă luate de curent în această mare rece. Erau occidentali, asiatici, bătrâni și tineri, bărbați și femei. M-am simțit înghețată și corpul meu a devenit rigid. Copleșită de teamă, am auzit o voce de sus spunând: „Recită Numele lui Buddha!” Am încercat din toate puterile să recit, dar mi-a luat mult timp până am putut pronunța cuvântul „Buddha! Buddha!” Treptat, am fost capabilă să recit „Amitābha Buddha”. Apoi fraza completă: „Namo Amitābha Buddha”. Datorită acestui lucru, m-am simțit mult mai bine. În acest moment, m-am întors spre cele două persoane de lângă mine și am recitat Numele lui Buddha pentru a le ajuta.

În cele din urmă, am fost adusă la un castel măreț, cu munți impunători în spatele său. Pe măsură ce am urcat în castel, am fost îngrozită să văd ființele înfricoșătoare cu cap de taur și față de cal, precum și nenumărații Regi Demoni uriași, toți înălțându-se precum munții. Apoi, unul dintre Regii Demoni m-a condus la o ușă, care s-a deschis automat, dezvăluind o Lumină radiantă care era incredibil de magnifică și frumoasă. În acel moment, i-am recunoscut pe Marii Kṣitigarbha Bodhisattva, Avalokiteshvara Bodhisattva și Cundi Bodhisattva așezați maiestuos pe tronurile Lor. Mi-am plecat imediat capul și am îngenuncheat în semn de reverență față de Cei Trei. Apoi, cei trei Bodhisattva m-au îndrumat să mărturisesc și să mă căiesc pentru karma mea rea. Odată ce căința a fost completă, cei doi Regi Demoni m-au condus în iaduri, începând o călătorie fără precedent și terifiantă. Iadurile erau cu adevărat imense și nu puteau fi străbătute fără puterile supranaturale ale Regilor Demoni.

Prima poartă a iadului care se deschide este Iadul Neglijării Părinţilor. Ceea ce îmi atrage atenția sunt țepușele îngrozitoare de fier de pe o platformă uriașă cu țepușe, de formă circulară, pe care se află un număr nenumărat de oameni. Regii Demoni împing sufletele păcătoase care plutesc în aer, apoi acestea sunt strivite de bolovani care cad de sus, înfigându-le în țepușe de fier groase cât degetele, sângele țâșnind abundent. Această pedeapsă, ca toate celelalte, se repetă la nesfârșit. În altă parte, există mese reci precum gheața unde sufletele zac și stau în dezordine, înghețate până la oase. Cei doi Regi Demoni spun că aceasta este consecința abandonării părinților în foame și frig.

Apoi, sunt condusă în al doilea iad numit Avici (iadul neîntrerupt), unde sufletele au fost trimise aici din cauza comiterii a 80 de tipuri diferite de vinovății, cum ar fi practicile comerciale frauduloase, furtul și vătămarea altora, uzura, exploatarea muncitorilor și lupta între frați pentru moștenire. Pedepsele de aici sunt diverse, inclusiv turnarea de cupru topit în gură, smulgerea și tăierea limbii, tăierea mâinilor și picioarelor, lăsarea șerpilor și scorpionilor să muște și să sfâșie carnea, etc. Sufletele vinovate țipă de groază. Dacă ar exista o cameră care să înregistreze asta, niciun film de groază nu s-ar putea compara. Oricine a văzut asta ar prefera să moară decât să îndrăznească să comită un păcat.

Apoi, sunt condusă în Iadul celor Zece Mari Răutăți, unde există numeroase dispozitive de tortură, cum ar fi mori de măcinat, cuie perforante, stâlpi de cupru în flăcări, etc. Există un cazan extrem de enorm, ca un lac mare, plin cu oameni care se zvârcolesc și țipă în timp ce se învârt în sus și în jos. Sufletele vinovate sunt condamnate aici pentru păcate precum crimă, avort, adulter, incest, prostituție, etc.

Urmează Iadul de Foc. Pretutindeni este cuprins de foc, rezervat profesorilor și elevilor care au comis păcate, cum ar fi profesorii care rețin cunoștințele, predau programe greșite, nu au conștiință, își rănesc elevii și elevii care își lovesc sau își ucid profesorii, etc.

Urmează Iadul Celor 12 Mari Rele, rezervat pentru 12 păcate majore care pun în pericol societatea. Este extrem de dificil pentru sufletele condamnate aici să scape și să renască în alte tărâmuri. În interiorul acestui iad se află o mare de apă înghețată, cu monștri feroce care pândesc sub suprafață, iar deasupra se află diverse dispozitive de tortură care îți dau fiori pe șira spinării.

Întâlnirea cu mulți călugări și călugărițe în iad

Am fost șocată să o recunosc pe mătușa mea printre nenumăratele suflete de acolo. Ea era târâtă de demoni cu cap de bou și față de cal, care îi ciopârțeau și îi tăiau continuu corpul, cu sânge și carne împrăștiate peste tot. Dacă cineva se străduia să scape, era imediat înjunghiat în bucăți de cârligele de fier care atârnau deasupra. Am încercat să o strig pe mătușa mea, dar sufletele de aici păreau să nu aibă urechi și nu puteau auzi. Când era în viață în timpul vechiului regim, mătușa mea făcea trafic de droguri din Cambodgia pentru a le vinde în țară. A trăit o viață de lux, cu o abundență de bani, case și mașini, în timp ce copiii ei cheltuiau extravagant. După 1975, karma a prins-o din urmă cu rapiditate. Averea ei s-a risipit în întregime, copiii ei au devenit nefiliali, rătăcind în diferite locuri. Când ea a murit, nu au fost suficienți bani nici măcar pentru a-i cumpăra un sicriu. Dar oamenii lumii pot vedea doar o mică parte din această răsplată karmică, neștiind că urmările sunt de milioane sau miliarde de ori mai îngrozitoare aici jos, în iad.

Cultivatorii falși sunt aspru pedepsiți

Următoarea închisoare unde am fost dusă se numea Marele Avīci. După cum sugerează și numele său, această închisoare este mult mai mare decât celelalte închisori, cu o atmosferă sumbră și înfiorătoare, greu de descris. Această închisoare este pentru călugării falși din diferite religii, cum ar fi budismul, creștinismul, islamul și multe alte religii. Aceasta include sute de păcate diferite, cum ar fi certarea călugărilor adevărați, utilizarea necorespunzătoare a banilor și proprietății publice, încălcarea preceptelor și a disciplinei morale, numirea membrilor familiei la putere în templu, pretinderea de a fi călugări pentru profit, construirea de temple false pentru profit, furnizarea de explicații false despre învățăturile lui Buddha, orbirea oamenilor faţă de adevăr, etc.

Regii Demonilor mi-au arătat un călugăr care fusese promovat la rangul de Venerabil, în vârstă de aproximativ 70 de ani, purtând o robă galbenă, stând pe un pat de țepi, cu mâinile și picioarele mușcate de câini, iar ochii ciuguliți de ciori, acoperit de sânge. El a interpretat greșit învățăturile budiste, dând adesea explicații false, predicând frecvent și atacând călugării autentici. În plus, el a folosit ofrandele în interes personal, cumpărând case pe numele rudelor, acumulând o karma grea.

În cele din urmă, după ce m-au dus prin diferite tărâmuri din iad, Regii Demonilor m-au adus înapoi în locul inițial, unde m-am înclinat respectuoasă în fața celor trei Bodhisattva: Avalokitesvara Bodhisattva, Kṣitigarbha Bodhisattva și Cundi Bodhisattva. După ce m-am înclinat, toţi Bodhisattva m-au instruit să cânt Numele lui Buddha și să urmez îndrumările Lor. M-am văzut ridicându-mă în aer, întorcându-mă în lumea oamenilor și reintrând în corpul meu. Era amiază, marcând sfârșitul oribilei mele călătorii prin iad.

Atât de multe povești! Nu doar a călugăriței; vă spun doar că ea este călugăriță pentru că nu v-ar minți. Deși unii călugări și călugărițe mint pentru propriul lor profit. Nu știu de ce. Ei nu au studiat cu adevărat budismul. Ei nu se tem de karma. Sau poate ei înșiși au venit din iad sau sunt copiii Regelui Mara, deoarece el a jurat să-și trimită copiii să devină călugări și călugărițe pentru a distruge budismul. Altfel, ei nu ar fi spus astfel de lucruri.

Pentru că pentru budism, Tărâmul lui Amitābha Buddha, este atât de popular. Mulţi oameni nu pot face prea multe, nimic, deci ei doar recită Numele lui Amitābha Buddha pentru că El are Lumină nelimitată; Lumina Lui strălucește peste tot, chiar și în iad, chiar dacă oamenii din iad nu o pot vedea. Deci, oamenii cred foarte mult în Amitābha Buddha, pentru că El este faimos și metoda Sa de eliberare este ușoară conform budismului. Oamenii doar recită „Amitābha Buddha” non-stop, foarte concentraţi și, de asemenea, își imaginează, vizualizează Tărâmul Lui așa cum l-a descris Shakyamuni Buddha.

Acest lucru se datorează faptului că odată Shakyamuni Buddha a răspuns rugăciunii unei Regine, i s-a făcut milă de Ea, și-a folosit Corpul Lui de Lumină pentru a merge într-o închisoare, unde regina era încarcerată, pentru a o învăța această metodă de recitare a Numelui lui Amitābha Buddha, astfel încât Ea a devenit eliberată după moartea Ei. Ei vor renaște în Tărâmul lui Amitābha Buddha în diferite niveluri, de la cel mai jos la cel mai sus, treptat, cu timpul. Depinde de cât de sinceri sunteți, de cât de concentrați sunteți când recitați Numele lui Buddha și când vizualizați Tărâmul Lui Sfânt.

„După ce L-a venerat, Regina Vaidehi și-a ridicat capul și l-a văzut pe Shakyamuni Buddha, Onoratul de Lumii. [...] ‘Te implor, Onoratul Lumii, să-mi revelezi un tărâm fără tristețe și fără necazuri unde mă pot renaște. [...]’ Atunci Onoratul Lumii i-a spus lui Vaidehi: ‘Știi că Amitābha nu este departe? Fixează-ți gândurile și contemplează la acel Tărâm al lui Buddha. [...]’ ‘În fiecare regiune a acestui Ținut de bijuterii există cinci sute de koṭis (cincizeci de miliarde) de pavilioane de bijuterii în care nenumărate Deve cântă Muzică Divină. Există, de asemenea, instrumente muzicale suspendate în cer, care, la fel ca cele din pavilioanele Divine de bijuterii, produc spontan Tonuri chiar și fără un interpret. Fiecare ton proclamă virtutea atenției față de Buddha, Dharma și Sangha. Atunci când această contemplare a fost realizată, este cunoscută ca percepția generală a copacilor cu bijuterii, a pământului cu bijuterii și a iazurilor cu bijuterii din Tărâmul Fericirii Supreme. Aceasta este o vizualizare compusă și se numește a șasea contemplare. Cei care au perceput aceste obiecte vor scăpa de karma malefică extrem de grea pe care au comis-o în timpul nenumăratelor kalpas (eoni) și cu siguranță, după moarte, se vor naște în acel Tărâm’.” ~ Sūtra Amitāyurdhyāna

Amitābha Buddha este unul dintre cei mai iubiți Buddha. Deci, dacă eşti un călugăr budist și spui că nu există Tărâmul lui Amitābha Buddha, eu nu știu cum vor reacționa oamenii la asta. Eu însămi refuz această discuție. Asta este gunoi. Este fără sens. Asta este inexistent. Asta este anti-Buddha! Asta este lipsă de respect față de Amitābha Buddha și lipsă de respect față de toți Buddha, lipsă de respect față de toți budiștii, lipsă de respect față de Shakyamuni Buddha sub al cărui Nume el (Thích Nhật Từ) a devenit călugăr și a devenit faimos, cunoscut și de încredere pentru mulți dintre credincioșii budiști care îl urmează. Asta este foarte lipsit de respect față de întregul budism în total.

Deci, eu chiar nu înțeleg ce fel de călugări au devenit oamenii în zilele noastre. Judecați singuri. Eu doar vă spun adevărul. Că dnul Thích Nhật Từ a spus asta. Voi puteți citi discursul său. Și el, de asemenea, jură în fața publicului. Acesta este adevărul. Eu nu vreau să judec sau altceva. Eu doar vă spun adevărul. Voi puteți căuta pe YouTube sau pe internet. Eu am văzut întâmplător. Și unii din echipa mea l-au tipărit și mi l-au dat să-l citesc și eu. Poate le putem arăta, dacă ei le pot găsi din nou, unele dintre discuțiile sale. Și chiar îi învață pe adepți cum să facă sex și chestii de genul. Avem nevoie de un călugăr pentru a învăța astfel de lucruri? În zilele noastre, ei le pot citi oriunde.

Extras din „Știri șocante” ; Oamenii se vor c*ca pe cap, c*ca pe cap, c*ca pe capul budismului, c*ca pe capetele călugărilor și călugărițelor, și c*ca pe practica și studiul budismului.

Extras din „Falsul călugăr Thích Nhật Từ predând despre sex” : În ceea ce privește karma, dacă folosești instrumente pentru a-ți satisface dorințele sexuale, nu este considerat un păcat. Nici Buddha nu vedea asta ca pe un păcat.

Ei o au chiar înainte ca toată lumea să se nască. Înainte chiar de a ști că avem această planetă, oamenii știu deja ce să facă pentru astfel de lucruri. Astfel de lucruri nu au nevoie ca un călugăr să le menționeze. El doar spune orice. Este dincolo de înțelegerea mea. Dar, așa cum a spus Buddha, în această Eră a Sfârșitului Dharmei, călugării nu sunt călugări.

Photo Caption: Te apărăm, chiar şi tăiate!

Descarcă fotografia   

Vizionaţi mai multe
Ultimele filme
2024-11-24
1 vizionări
1:25

Casa Maestrului

1 vizionări
2024-11-24
1 vizionări
2024-11-24
1 vizionări
2024-11-24
1 vizionări
2024-11-23
116 vizionări
2024-11-23
271 vizionări
Share
Share la
Încorporează videoclipul
Începe la
Încărcaţi
Mobile
Mobile
iPhone
Android
Vizionaţi în browser mobil
GO
GO
Prompt
OK
Aplicaţia
Scanaţi codul QR sau alegeţi sistemul potrivit pentru încărcare pe telefon
iPhone
Android